Displazia de sold la caini este una dintre cele mai frecvente probleme ortopedice, in special atunci cand vine vorba despre rasele de dimensiuni mari.
In continuare, ne vom concentra pe ce este aceasta boala, care sunt semnele care trebuie sa reprezinte un semnal de alarma si ce optiuni exista, cand vine vorba de tratament.
Displazia este o afectiune a soldului, in care capul femurului nu se imbina perfect in cavitatea sa, ceea ce provoaca o dezvoltare anormala a articulatiei.
In mod normal, soldul are un cap femural ce se aseamana cu o bila, asezata in soclul bazinului. El este legat printr-un ligament si protejat de o capsula cu tesut conjunctiv. Aceasta “bila” se misca fara frecare, daca articulatia nu este deformata insa, atunci cand apare displazia de sold, soclul are o forma care nu ii permite capului femural sa se miste fara intrerupere si cauzeaza frecare in articulatie.
Dezvoltarea displaziei de sold este determinata, atat de factori genetici, cat si de mediu. Desi poate fi cauzata si de cresterea rapida in greutate, printr-un aport nutritional excesiv, cel mai mare factor de risc, ramane mostenirea genetica.
Sexul cainelui nu este un factor ce influenteaza aparitia afectiunii, dar unele rase au o predispozitie genetica pentru displazie de sold, fata de altele. Cainii de talie mare si foarte mare sunt cei mai afectati, iar printre aceste rase predispuse, amintim: Marele Danez, Saint Bernard-ul, Labradorul, Ciobanescul German sau Cane Corso. Rar, se intampla ca displazia de sold sa apara si la rase de talie mica, insa acestea nu prezinta semne clinice.
Displazia de sold debuteaza adesea in timp ce cainele este inca tanar si nedezvoltat complet, din punct de vedere fizic. Afectiunea initiala se dezvolta, de obicei, dupa varsta de 4 luni.
Simptomele displaziei de sold depind de gradul de slabiciune articulara, de gradul inflamatiei articulare si de cat de veche este afectiunea. Acestea pot include:
Pentru a pune un diagnostic exact, medicul veterinar trebuie sa efectueze un examen fizic complet, un set de analize de sange si o analiza a urinei. Aceste teste vor indica inflamatia datorata afectiunilor articulare. De asemena, medicul va avea nevoie si de un istoric amanuntit al sanatatii cainelui, informatii despre aparitia simptomelor si despre eventuale leziuni care ar putea sa contribuie la aceste simptome.
Examenul radiologic este crucial pentru vizualizarea semnelor displaziei de sold si pentru un diagnostic corect.
Deoarece afectiunea este cauzata, cel mai des, de un defect genetic, nu exista produse care sa previna dezvoltarea displaziei de sold. Cainii pot fi tratati la domiciliu, cat timp cat afectiunea nu este atat de avansata incat sa necesite o interventie chirurgicala. Aceasta decizie depinde de talia, varsta si gravitatea leziunilor articulare.
De asemenea, se poate apela la fizioterapie, care reduce rigiditatea articulatiilor, sau inot, care este o forma excelenta de terapie fizica, daca stadiul bolii permite.
Controlul greutatii cainelui este si el foarte important in recuperare, deoarece trebuie minimizata presiunea aplicata pe articulatia dureroasa.
Medicul veterinar poate sa prescrie si un plan de tratament zilnic, cu medicamente antiinflamatoare si pentru durere.
Impreuna cu medicul veterinar poti sa stabilesti un program de exercitiu fizic potrivit pentru cainele tau. Mersul pe jos, sau alergarea usoara, pot ajuta la intarirea musculaturii din jurul articulatiei. Astfel, doua plimbari de 20 de min, in fiecare zi, la un ritm scazut, sunt chiar recomandate. De asemena, asa cum spuneam si mai sus, inotul este excelent pentru intarirea muschilor care inconjoara articulatiile.
Ca regula generala, trebuie evitate sariturile si alergarea pe distante lungi.
Sursa foto: pixabay.com
Ce este epilepsia? Epilepsia este o boala cronica ce cauzeaza crize, multe manifestate prin convulsii…
Peritonita infectioasa felina (PIF) este o boala virala la pisici, cu o rata mare a…
Cataracta se refera la incetosarea cristalinului ochiului, putand varia de la acoperirea partiala, pana la…
Pisicile si decoratiunile de Craciun sunt "inamici" vechi si probabil asa vor ramane mereu. Cei…
Rinotraheita virala felina este o infectie a cailor resiratorii superioare a pisicilor, adica a nasului…
Otravirea cu antigel este o problema foarte comuna in randul cainilor, mai ales la inceputul…
View Comments